Intuiția în recrutare: când te ajută și când te poate sabota

„Mi-a plăcut candidatul.” Ce anume, mai exact?

Interviul s-a terminat, candidatul a plecat, iar tu rămâi cu o senzație bună. Îi spui asociatului sau team managerului că ți-a plăcut candidatul și că ai vrea să mergeți mai departe cu el. Apoi vine întrebarea firească: ce anume ți-a plăcut? Răspunsul vine greu. „Avea o energie bună”, „părea serios”, „simt că s-ar potrivi la noi”. Sunt impresii sincere, trăite în acel moment, care spun însă foarte puțin despre felul în care persoana respectivă își va face treaba peste trei luni.

Povești de la clienți

Proprietarul unei firme de distribuție cu care am lucrat a angajat un manager de vânzări după un interviu care a devenit repede o discuție despre valori și despre felul în care fiecare privește viața. A rămas cu impresia că a cunoscut un om bun și optimist. Sunt calități de necontestat, însă nu spun nimic despre cum va conduce cineva o echipă de vânzări. După trei luni, firma pierduse deja un client important. Noul manager amâna orice discuție dificilă, evita să spună lucrurile incomode și nu vedea riscurile din timp. Când l-am întrebat pe antreprenor de ce l-a ales, mi-a spus că i-a plăcut energia lui și că a simțit că rezonează cu el.

De ce intuiția pare atât de sigură

Antreprenorii care și-au construit firma de la zero au luat sute de decizii pe instinct, iar multe dintre ele au ieșit bine. E firesc ca aceeași încredere să se aplice și în cazul interviurilor. Cercetările din psihologia organizațională arată însă că, în recrutare, instinctul are câteva puncte slabe greu de observat din interior.

87% dintre cei care iau decizii de angajare spun că își dau seama de la prima conversație dacă un candidat va avea succes în firma lor (1). Șase din zece spun că își formează părerea despre potrivirea candidatului mai ales din momentele informale: discuția de dinaintea interviului, tonul e-mailurilor, felul în care vorbește cu colegii de la recepție.

Jason Dana și colegii săi, cercetători în psihologia deciziei, au făcut un experiment cu studenți. Fiecare participant stătea de vorbă cu un coleg și apoi trebuia să ghicească ce medie va avea acesta în semestrul următor. Participanții nu știau că unii dintre colegii intervievați primiseră o regulă secretă: să răspundă la întâmplare, orice ar fi fost întrebați. Cu toate acestea, participanții au fost la fel de siguri pe părerea lor despre colegii care răspunseseră la întâmplare ca despre cei care răspunseseră normal. Mintea noastră găsește un sens în aproape orice conversație și construiește din ea o imagine coerentă despre om, chiar și din răspunsuri date la întâmplare (2).

Când angajezi pe cineva, afli dacă ai ales bine abia după câteva luni sau chiar după un an. Pe candidații respinși nu îi mai vezi niciodată la lucru, așa că nu afli dacă ai pierdut un om bun. În memorie rămân mai ales deciziile care par reușite, iar încrederea în propriul fler crește fără să fie verificată vreodată (3).

Ce se întâmplă în primele minute

Aproape orice interviu începe cu câteva minute de discuție liberă despre drum, vreme sau ultimul loc de muncă. Studiile arată că impresia formată fix în acest moment influențează evaluarea de la finalul interviului și chiar oferta de angajare (4).

Mecanismul e simplu. După ce ți-ai format o părere, tinzi să pui întrebări care o confirmă și să interpretezi răspunsurile în aceeași direcție. Un candidat care a început cu stângul are mult de recuperat ca să schimbe percepția, iar unul care a început cu o glumă bună primește mai multă îngăduință la întrebările dificile.

Desigur, prima impresie conține și informații utile. Cercetătorii au observat că ea reflectă adesea ușurința de exprimare și sociabilitatea candidatului, calități care contează pentru multe posturi (5). Riscul apare atunci când această primă impresie e singura care contează, înainte ca restul interviului să o confirme sau să o corecteze.

Intuiția își are locul la final

Daniel Kahneman, laureat al Premiului Nobel pentru economie, a propus o soluție echilibrată: intuiția rămâne în proces, doar că trebuie amânată. Împarți decizia pe criterii, evaluezi fiecare criteriu separat, iar impresia de ansamblu o formulezi abia la sfârșit, când ai toate informațiile în față. Astfel, instinctul tău lucrează pe informații adunate cu atenție și devine mult mai valoros (6).

Cinci pași pentru un interviu pe care îl poți explica

  1. Stabilește criteriile înainte de primul interviu. Alege patru sau cinci lucruri de care depinde succesul pe acel post. Pentru un coordonator de vânzări, ele pot fi felul în care gestionează un client nemulțumit, organizarea propriei agende, capacitatea de a motiva colegii și ușurința cu care lucrează cu cifre.
  2. Pune aceleași întrebări tuturor candidaților. Folosește două tipuri de întrebări: despre situații trăite („Povestește-mi despre ultima dată când ai pierdut un client important. Ce ai făcut?”) și despre situații ipotetice („Ce ai face dacă doi colegi din echipa ta ar intra în conflict chiar înaintea unei prezentări?”). Când toți răspund la aceleași întrebări, îi poți compara corect.
  3. Construiește o scală de notare cu exemple. Pentru fiecare criteriu, notează înainte de interviuri cum arată un răspuns slab, unul mediu și unul foarte bun. Scala de la 1 la 5 capătă astfel același sens pentru toată lumea care participă la interviuri.
  4. Dă notele imediat după interviu. Dacă aștepți până seara, mai ales după mai multe interviuri în aceeași zi, răspunsurile candidaților încep să se amestece în minte. Când la interviu participă mai mulți oameni din firmă, fiecare evaluează singur, înainte să discutați. Altfel, părerea celui care vorbește primul sau cel mai convingător îi influențează pe toți ceilalți.
  5. Abia apoi discutați impresia generală. Compară notele cu intuiția. Dacă ți-a plăcut mult un candidat care a obținut scoruri medii, întreabă-te ce anume a compensat diferența. Răspunsul îți spune fie că ai omis un criteriu important, fie că o impresie de moment ți-a câștigat simpatia.

Diferența se vede în rezultate. Un studiu realizat de Paul Sackett în 2022 a comparat interviurile cu întrebări pregătite și cele cu discuțiile libere. Rezultatul: fișa de evaluare a anticipat de peste două ori mai bine decât o discuție liberă cine se va descurca la locul de muncă (7).

Google folosește aceeași metodă și a observat un efect neașteptat: candidații respinși după un interviu structurat (cu fișe de evaluare) au fost cu 35% mai mulțumiți de experiență decât candidații respinși după o discuție liberă (8).

Exercițiul „Mi-a plăcut pentru că…”

Data viitoare când închei un interviu cu o senzație bună, încearcă să completezi fraza de mai sus. Iată cum se traduc câteva impresii frecvente în lucruri pe care le poți verifica.

„Avea o energie bună.” Ce ai observat, mai exact? A vorbit cu entuziasm despre un proiect anume? A pus întrebări despre echipă și despre clienți? Dacă postul presupune contact permanent cu oamenii, energia devine un criteriu de evaluat: întreabă-l cum a făcut față unei zile foarte aglomerate.

„Părea serios.” A dat exemple cu cifre? A recunoscut o greșeală și a explicat ce a schimbat după ea? Seriozitatea se vede în detaliile pe care candidatul le oferă fără să i le ceri.

„S-ar potrivi la noi.” Potrivit cu ce anume? Cu felul în care luați decizii, cu ritmul de lucru, cu nivelul de autonomie pe care îl oferiți? Uneori „s-ar potrivi” înseamnă „seamănă cu mine”, iar asta nu înseamnă că e și omul potrivit pentru job.

O decizie pe care o poți explica

Intuiția ta valorează mult atunci când are pe ce să se sprijine. Cu criterii stabilite dinainte și întrebări pregătite, „mi-a plăcut” devine o decizie pe care o poți explica asociatului, echipei și ție însuți peste șase luni.

La RecruiterOne, acesta este primul lucru pe care îl facem împreună cu antreprenorii. Înainte de orice anunț, stabilim ce înseamnă omul potrivit pentru postul respectiv și construim tot procesul de selecție în jurul acestui răspuns. Dacă te pregătești pentru următoarea angajare și vrei să pornești cu întrebările potrivite, scrie-ne și discutăm despre echipa ta.

Surse

  1.  Express Employment Professionals și The Harris Poll (2026). Sondaj despre angajatori și evaluarea personalității candidaților.
    https://www.expresspros.com/file%20library/newsroom/america%20employed%20pdfs/8-26-26-eep-release-ae-download.pdf
  2. Dana, J., Dawes, R., Peterson, N. (2013). Belief in the unstructured interview: The persistence of an illusion. Judgment and Decision Making.
    https://doaj.org/article/b39e1f0c87904768a590d8a909525e41
  3. Highhouse, S. (2008). Stubborn Reliance on Intuition and Subjectivity in Employee Selection. Industrial and Organizational Psychology.
    https://www.cambridge.org/core/product/0944E1B510571F9D3D8F792E428207BA
  4. Barrick, M., Swider, B., Stewart, G. (2010). Initial Evaluations in the Interview: Relationships with Subsequent Interviewer Evaluations and Employment Offers. Journal of Applied Psychology.
    https://iro.uiowa.edu/esploro/outputs/journalArticle/Initial-Evaluations-in-the-Interview-Relationships/9984380442802771
  5. Swider, B., Barrick, M., Harris, T. (2016). Initial Impressions: What They Are, What They Are Not, and How They Influence Structured Interview Outcomes. Journal of Applied Psychology.
    https://www.bps.org.uk/research-digest/psychologists-have-looked-importance-pre-interview-chitchat
  6. Kahneman, D., Sibony, O., Sunstein, C. (2021). Zgomot. Un defect al judecății umane. Și interviul: Try to Design an Approach to Making a Judgment; Don’t Just Go Into It Trusting Your Intuition, Issues in Science and Technology (2022).
    https://conversableeconomist.com/2022/04/15/interview-with-daniel-kahneman-noise-and-decision-making/
  7. Sackett, P., Zhang, C., Berry, C., Lievens, F. (2022). Revisiting Meta-Analytic Estimates of Validity in Personnel Selection. Journal of Applied Psychology.
    https://www.humrro.org/blog/is-cognitive-ability-the-best-predictor-of-job-performance-new-research-says-its-time-to-think-again/
  8. Google re:Work. A guide to structured interviewing for better hiring practices.
    https://rework.withgoogle.com/intl/en/guides/a-guide-to-structured-interviewing-for-better-hiring-practices

Nu ai găsit nimic pe placul tău?


    Vrei să faci parte din echipa noastra?